Pe această pagină:
Lectură recomandată V-ar mai putea interesa

Interviu 28 iulie 2020
Proiectarea iluminatului: „Lumina potrivită la momentul potrivit”

Mathias Wambsganß este profesor de proiectare a iluminatului şi tehnologie pentru clădiri la Universitatea de ştiinţe Aplicate din Rosenheim, face parte din comitetul Asociaţiei Germane pentru Tehnologia Iluminatului (LiTG) şi este partener fondator al 3lpi, un studio de proiectare a iluminatului din München. În ultimii 15 ani, a fost implicat în monitorizarea energiei sub auspiciile Ministerului Federal al Economiei, unde descompune clădiri în „felii energetice”. În acest interviu, Wambsganß discută despre utilizarea sistemelor de iluminat selectate neglijent, despre economii potenţiale ratate şi despre necesitatea absolută a plasării oamenilor în centrul oricărei proiectări.

Se presupune că iluminatul din prezent trebuie să fie cât mai eficient posibil. În acelaşi timp, utilizatorii doresc confort. Pot fi îndeplinite concomitent aceste cerinţe?

Acum este posibil deoarece sunt disponibile mijloace eficiente de iluminat. Nu mai există necesitatea optimizării unui sistem de iluminat exclusiv pe baza consumului său energetic. În plus, consumul energetic şi costurile asociate trebuie luate întotdeauna în considerare raportat la alte costuri. Costurile cu personalul, de exemplu, au o pondere mult mai mare în bugetul unei companii. Iluminatul unui birou costă, în cel mai rău caz de disponibilitate redusă a luminii naturale şi program de lucru prelungit, 8-10 euro pe metrul pătrat pe an. Prin comparaţie, angajatorii plătesc 5.000 de euro sau mai mult pentru fiecare angajat în aceeaşi perioadă de timp măsurat conform aceluiaşi spaţiu. Privind lucrurile în acest mod, trebuie neapărat să încetăm să măsurăm soluţiile de iluminat doar pe baza caracteristicilor energetice şi să începem să punem un accent mai mare pe calitatea iluminatului. Deoarece, în ultimă instanţă, iluminatul exercită o influenţă enormă asupra bunăstării angajaţilor şi a performanţei acestora.

building_licht_interview_professor-matthias-wambganss_1_2000x2000.jpg

Privind lucrurile în acest mod, trebuie neapărat să încetăm să măsurăm soluţiile de iluminat doar pe baza caracteristicilor energetice şi să începem să punem un accent mai mare pe calitatea iluminatului.

Matthias Wambsganß

Profesor la Departamentul de proiectare a iluminatului şi tehnologia construcţiilor

Dacă nu se utilizează calitatea iluminatului drept bază pentru proiectarea unui sistem de iluminat convenţional pentru o clădire comercială, ce se utilizează?

Există standarde pentru iluminatul la locul de muncă, care stipulează respectarea anumitor praguri, de exemplu, 500 de lucşi într-un birou. Multe persoane consideră îndeplinirea acestor niveluri de iluminare drept echivalentă cu calitatea iluminatului. Cu toate acestea, nu se poate vedea efectiv luminozitatea iluminatului. Aceasta descrie cantitatea de lumină care întâlneşte o suprafaţă. Însă efectul asupra ochiului uman depinde materialul suprafeţei.


În plus, acest standard presupune un angajat în vârstă de 20 de ani. Pe de altă parte, o persoană în vârstă de 50 de ani are nevoie de 50 % mai multă lumină pentru îndeplini la acelaşi nivel de calitate sarcini vizuale. Prin urmare, încep prin a întreba dacă „500 de lucşi” este obiectivul de proiectare corect în primul rând. Când se ia în considerare productivitatea şi influenţa iluminatului asupra sănătăţii, devine foarte clar că avem uneori nevoie de mai multă lumină pentru anumite activităţi. În cadrul unui forum de experţi la LiTG, discutăm dacă acest standard este sustenabil pe termen lung în forma sa curentă. În acest caz, definirea unui interval de 500-1.000 de lucşi ar fi probabil o soluţie mai bună.

Dar Ordonanţa privind economisirea energiei include specificaţii. Este posibil ca dorinţa dvs. de „mai multă lumină” să intre în conflict cu obiectivele legate de eficienţă?

Într-o anumită, dar mică măsură, da. Cu toate acestea, trebuie examinată relaţia totală şi trebuie luate în considerare aspecte dintr-o perspectivă diferită. De exemplu, puterea instalată faţă de utilizarea efectivă, deoarece balanţa energetică contorizează în ultimă instanţă consumul efectiv.


Pentru a se obţine un rezultat bun, un proces din dublu are mai mult sens în opinia mea: mai întâi, trebuie să întrebăm ce condiţii de iluminat sunt cele mai utile în situaţia de lucru. Importanţa persoanei care va lucra în acest spaţiu are un rol important. Apoi, se iau măsurile necesare pentru configurarea celei mai eficiente soluţii de iluminat. Pe lângă selectarea de produse eficiente, trebuie examinat modul de controlare sau reglare a luminii. Deşi s-a documentat că instalarea unui sistem de iluminat ceva mai puternic are sens din perspectivă economică, economiile potenţiale asigurate de un sistem de gestionare a iluminatului sunt şi mai mari.

Baza pentru selectarea unui anumit sistem de iluminat este determinată mai puţin de costuri. Directivele promulgate de legislativ au o pondere superioară şi acestea au stipulează că chestiunea implică sănătatea şi productivitatea angajaţilor.

Sintagma cheie aici este „lumina potrivită la momentul potrivit”. Aceasta se referă la cantitatea de lumini şi, unde este cazul, la spectrul utilizat. Aceasta înseamnă că tipul şi mijlocul de controlare a luminii trebuie dezvoltate suplimentar astfel încât selectarea tipului „potrivit” de iluminat să la fel de importantă ca şi eficienţa.

building_licht_interview_professor-matthias-wambganss_2_2000x2000.jpg

Aceasta înseamnă că tipul şi mijlocul de controlare a luminii trebuie dezvoltate suplimentar astfel încât selectarea tipului „potrivit” de iluminat să la fel de importantă ca şi eficienţa.

Mathias Wambsganß

Profesor la Departamentul de proiectare a iluminatului şi tehnologia construcţiilor

Cum ar trebui să arate acest aspect în opinia dvs.?

Dacă se ia în calcul cât de sensibil şi direct reacţionează ochii noştri, controlarea sau reglarea iluminatului este în realitate destul de dificilă. În opinia mea, aceasta încă nu a fost descrisă suficient. Prin urmare, avem nevoie de informaţii despre cum armonizarea optimă a specificaţiilor tehnice cu ergonomia ochiului uman. Un exemplu: Dacă un birou este dotat cu control al iluminatului dependent de lumina naturală, luminozitatea nu trebuie să înceapă direct la 100 % şi să scadă apoi la valoarea de referinţă. Utilizatorul are senzaţia că este prea întuneric, deoarece ochiul uman se adaptează rapid la niveluri mai ridicate de lumină, dar mai lent la reducerea luminii. Mesajul pentru utilizator este inevitabil acela că ar putea avea mai multă lumină, dar nu o obţine. Viceversa, cantitatea de lumină nu ar trebui să crească lent la valoarea de referinţă - utilizatorul va presupune rapid că există probleme la comutatorul de lumină. Pentru setarea corectă a acestor valori de referinţă în controler, programatorul trebuie să cunoască care sunt valorile adecvate pentru fiecare funcţiei şi ce caracteristici ale sistemului sunt aşteptate de utilizator la pornire.

Prin urmare, procedura curentă de recepţie a sistemelor de iluminat nu este suficient de matură deoarece inginerii electricieni nu cunosc destule detalii referitoare la ergonomia vizuală?

Într-o anumită măsură, da. Mulţi specialişti nu sunt încă la curent cu acest aspect. În general, aceştia nu cunosc modul de funcţionare a ochiului şi nu pot lua în considerare în mod adecvat factorii relevanţi în timpul operării sau al recepţiei. De aici, trebuie să tragem concluzia că are sens să lucrăm pentru o metodă mai bună de operare şi recepţie a sistemelor de iluminat. Aceasta nu trebuie neapărat să fie un standard stabilit de legislativ. S-ar putea baza, de exemplu, pe informaţii de la producătorii controlerelor de iluminat referitor la modul în care un sistem cu componentele lor funcţionează cel mai ergonomic în anumite aplicaţii. Cunoştinţele pe care le deţinem deja ajută doar operatorul dacă cineva a aplicat aceste informaţii pentru îmbunătăţirea lucrurilor. Cu alte cuvinte, avem nevoie de îndrumări pentru implementarea celor mai bune practici.

building_licht_interview_professor-matthias-wambganss_4_2000x2000.jpg

De aici, trebuie să tragem concluzia că are sens să lucrăm pentru o metodă mai bună de operare şi recepţie a sistemelor de iluminat.

Matthias Wambsganß

Profesor la Departamentul de proiectare a iluminatului şi tehnologia construcţiilor

Atunci, presupuneţi că efortul dvs. declarat de promovare a calităţii iluminatului prin controlarea acestuia va modela proiectarea şi tehnologia senzorilor?

Aceste cunoştinţe pot deveni necesare, deoarece senzorii disponibili în prezent măsoară în general doar luminozitatea pe lângă prezenţă. Dacă examinaţi subiectul „Iluminatul şi sănătatea”, sunt necesari senzori pentru evaluarea luminii primite de funcţia non-vizuală a ochiului sau măsurarea compoziţiei spectrale a luminii. Prof. Herbert Plischke, profesor finanţat pentru „Iluminat şi sănătate” la Universitatea din München, experimentează în prezent cu senzori care vor contribui în acest sens. Cu toate acestea, presupun că vor fi necesare mai multe aplicaţii pe scară mare pentru ca aceşti senzori să devină accesibili.

Consideraţi că un sistem care funcţionează bine diferă ca investiţie de un sistem care nu funcţionează la fel de bine? Utilizarea tehnologiei este adeseori foarte similară...

Cu siguranţă nu există nicio diferenţă faţă de partea de componente fizice. Am văzut soluţii de iluminat cu componente fizice care nu funcţionau sau care aveau doar o funcţionalitate limitată. Evident, componentele fizice pot fi o sursă de erori, de exemplu, dacă s-a selectat un senzor cu caracteristici care nu corespund locului de instalare. Cu toate acestea, dacă presupun că proiectanţii au căutat să corecteze componentele, se pune întrebarea dacă va interveni o cheltuială şi mai mare în timpul punerii în funcţiune executate corect, adică dacă a fost dimensionat şi parametrizat corect. Caz în care, cred că da. Cu toate acestea, consider că aceste cheltuieli sunt necesare. Dacă deficienţele proiectului sunt documentate corespunzător, acestea nu trebuie clasificate drept costuri „suplimentare” de către proprietarii de clădiri.

Puteţi conta pe economii în timpul operării dacă punerea în funcţiune a fost executată corespunzător?

Nu neapărat. Totuşi, vă veţi scuti de neplăcerea angajaţilor, ceea ce este aproape de nepreţuit. Dacă un sistem pus în funcţiune în mod neglijent conduce la comenzi practic nefuncţionale, costurile operaţionale cresc în mod natural. Economiile potenţiale sunt pierdute.

building_licht_interview_professor-matthias-wambganss_3_2000x2000.jpg

Vă veţi scuti de neplăcerea utilizatorilor, ceea ce este aproape de nepreţuit.

Matthias Wambsganß

Profesor la Departamentul de proiectare a iluminatului şi tehnologia construcţiilor

Cerinţele Ordonanţei privind economiile de energie se aplică şi clădirilor existente. În opinia dvs., potenţialele de economisire ale iluminatului sunt suficient de mari pentru a-şi acoperi costurile în timpul renovărilor?

În mod natural, aceasta depinde de vârsta sistemului curent şi cât de radicale vor fi renovările. Cu toate acestea, chiar şi punerea unei întrebări simple, „câtă lumină pe watt consumat ajunge efectiv în spaţiu”, duce rapid la un rezultat pozitiv. Dacă se compară corpurile de iluminat moderne, cu LED-uri cu tuburile fluorescente convenţionale de acum 15 ani, acestea sunt separate de un factor apropiat de doi. Simpla schimbare a corpurilor de iluminat poate fi privită drept „culegerea unui fruct uşor accesibil”. Automatizarea sistemului este o altă opţiune care asigură potenţial de economisire suplimentară.

Ce provocări vedeţi cel mai adesea în proiectele de renovare?

În cazul unei renovări totale, în cadrul căreia se pozează cablaj nou, acesta funcţionează ca o construcţie nouă pentru proiectanţi. O renovare parţială este foarte diferită. Dacă se menţin punctele de iluminat din tavane, adică, dacă există doar o singură linie de alimentare electrică, există limitări vaste asupra soluţiilor care se întind dincolo de întrerupătoarele analogice. În viitor, ar fi un argument pentru recomandarea de soluţii wireless.

Imaginaţi-vă că aţi fi operatorul şi că aţi putea decide ce sistem să se instaleze. Vedeţi un avantaj dacă propriul dvs. personal ar putea înlocui componentele defecte sau adapta sistemul când se restructurează spaţii?

Nu sunt multe dintre sisteme esenţialmente particularizate deoarece poartă amprenta programatorului? Chiar şi în cazul selectării unui sistem open-source, se generează un anumit nivel de dependenţă în timpul punerii în funcţiune. În acest context, ceea ce descrieţi dvs. pare aproape de vis. Lucrurile ar trebui să decurgă astfel: în cazul în care convertesc spaţiul, aş putea aloca corpurile de iluminat şi întrerupătoarele propriului meu personal şi nu aş avea nevoie de un programator înalt calificat şi costisitor. În calitate de operator, cu siguranţă că mi-ar displăcea o colaborare forţată cu programatorul de sistem.

Interviu: Martin Hardenfels şi Julia Ockenga

Lectură recomandată

Mai multe din zona Soluţii

Indiferent dacă planificaţi instalaţii de iluminat şi automatizare într-o clădire de birouri, dacă montaţi un sistem de climatizare sau vă implicaţi în automatizarea încăperilor, WAGO vă ajută să implementaţi cerinţele în clădiri.

Tehnologia construcţiilor

Automatizare inteligentă a încăperilor şi instalare pentru eficienţă superioară

Planificarea, implementarea şi funcţionarea clădirilor trebuie să demonstreze nu doar eficienţă maximă, ci şi un grad ridicat de adaptabilitate.

building_raum_innen_grossraumbuero_leer_1_Fotolia_74441791_X_2000x1500.jpg

V-ar mai putea interesa

Alte subiecte WAGO

Inginerie electrică

În viitorul digital

În toate domeniile, sectorul energetic se confruntă cu provocări majore. Reţelizarea inteligentă şi soluţiile inovatoare de la WAGO vă ajută să faceţi faţă acestor provocări.

brancheneinstiege_energie_2000x1500.jpg
Ingineria procesului

Soluţii inovatoare tot timpul

Fie că este vorba de gestionarea energiei sau de protecţia împotriva exploziilor, de la Process 4.0 la securitate cibernetică: WAGO dezvoltă continuu soluţii pentru utilizatori şi planificatori.

brancheneinstiege_prozess_2000x1500.jpg